Românii și-au pierdut încrederea în munca pe cont propriu, în micile întreprinderi. Piața muncii din România care s-a prăbușit într-un deceniu
Ultimul deceniu a adus schimbări semnificative pe piața muncii din România, cu un trend descrescător îngrijorător în ceea ce privește munca independentă.
Conform unui raport Eurofound, România a înregistrat cea mai mare scădere a proporției de lucrători independenți dintre toate statele Uniunii Europene, cu o diminuare alarmantă de 10,8 puncte procentuale între 2010 și 2022. Această evoluție sugerează o pierdere a încrederii în micile întreprinderi și în capacitatea de a supraviețui ca lucrători pe cont propriu într-un peisaj economic incert.
Cum funcționează munca independentă în Europa și în România
La nivel european, munca independentă a rămas relativ stabilă între 2011 și 2013, după care a început să scadă continuu, atingând în 2022 cea mai scăzută valoare de 13,7%. Munca independentă este cel mai răspândită în țări precum Grecia, Italia și Polonia, și cel mai puțin frecventă în Danemarca și Germania. România, alături de Croația, Portugalia și Cipru, se remarcă prin scăderea abruptă a acestui tip de ocupare.
În sectorul agricol, unde tradițional se înregistra un procent ridicat de activități independente, scăderea a fost de 2,6 puncte procentuale, în timp ce în comerț și ospitalitate s-a înregistrat o scădere și mai mare, de 3,7 puncte procentuale. Pe de altă parte, serviciile financiare au cunoscut o creștere de 2,1 puncte procentuale.
Declinul general al ocupării independente în România a fost influențat semnificativ de retragerea lucrătorilor mai în vârstă de pe piața muncii și de dificultățile de a genera noi locuri de muncă în acest segment. Pandemia COVID-19 a amplificat aceste provocări, scoțând în evidență lacunele în ceea ce privește protecția socială a lucrătorilor independenți. Mulți dintre aceștia s-au confruntat cu lipsa unei plase de siguranță în cazul șomajului, bolii sau accidentelor de muncă.
Viitorul este descurajant pentru românii care caută să lucreze independent
Această situație a fost exacerbata de accesul limitat la protecție socială pentru lucrătorii independenți, cu aproximativ 16,8 milioane de persoane din UE, din care o parte semnificativă sunt din România, care nu beneficiază de prestații de șomaj. Prestațiile de boală și cele legate de accidente de muncă și boli profesionale sunt de asemenea inaccesibile pentru milioane de lucrători independenți.
Aceste tendințe nefericite au condus la o piața a muncii din România care, în loc să se dezvolte și să prospere, a înregistrat un regres notabil. Încrederea în capacitatea de a întreține o mică întreprindere sau de a munci pe cont propriu s-a diminuat, împingând lucrătorii independenți spre o zonă de risc și incertitudine. Este esențială o revizuire a politicilor de susținere a antreprenoriatului și a micilor afaceri, dar este improbabil să se petreacă prea curând la nivel guvernamental.